Verbele auxiliare sunt: a vrea (a voi), a avea si a fi. A FI este singurul care are valoare predicativa si copulativa si auxiliara. Verbele auxiliare ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si la formarea diatezei pasive:
- perfect compus: am vrut, a facut (cu a avea)
- conditional optativ prezent si perfect: as face (doar cu a avea), as fi facut (si cu a avea si cu a fi)
- viitorul cu "a vrea": voi merge, voi fi citit.
