În secvența mai sus prezentată, personajul ...(numele lui)... realizează caracterizarea directă a răposatului, adăugându-i acesteia o notă fină de ironie. Prin sintagma "era mai mult cârpaci decât cizmar", el încearcă să-i transmită interlocutorului său că munca făcută era una de proastă calitate, realizată, deci, doar pentru a nu spune că nu a făcut nimic. Acest lucru arată despre bărbat că era leneş, nu îi plăcea să muncească şi, prin urmare, făcea totul în silă. "Şedea mai bucuros la birt decât acasă" prezintă o altă trăsătură a acestuia, şi anume aceea că era un înrăit iubitor de băutură si putea fi găsit în baruri mult mai des decât ar fi fost găsit în propria casă.
