In urma cu cateva zile, era la inceput de decembrie si ma uitam pe fereasta la pomul nostru din gradina care era complet desfrunzit.
Afara ploua marunt, cerul era cenusiu si nu ma puteam gandi decat la poezia "Plumb" a lui George Bacovia.
La un moment dat am auzit un cantec soptit, melodios si care mi-a distras atentia de a mai privi pe fereastra, afara, in acea zi mohorata si ploioasa.
Era mama care tocmai scosese cozonacii de la cuptor si care fredona o melodie indragita de noi amandoi.
Mi-am recapatat optimismul, mai ales ca in casa se raspandise un miros magic de cozonaci calzi.
