Nominativ subiect - Mecanicul repară o mașină. (cine? - mecanicul) nume predicativ - Ionel este un mecanic priceput. (nu are întrebare - un mecanic)
atribut apozițional - Ionel, mecanicul, repară o mașină. (care? - mecanicul) Acuzativ complement direct - El îl ajută pe mecanic. (pe cine? - pe mecanic) complement indirect - Ei vorbesc despre mecanic. (despre cine? - despre mecanic)
complement circumstanțial de mod - El știe să lucreze precum un mecanic adevărat.(cum? - precum un mecanic)
complement circumstanțial de loc - Mașina se află la mecanic. (unde? - la mecanic)
complement circumstanțial de timp. - A venit iarna trecută pe la noi. (când? - iarna - aici nu am putut să folosesc „cuvântul” mecanic)
complement circumstanțial de scop - S-a dus acolo pentru mecanic. (cu ce scop? - pentru mecanic)
complement circumstanțial de cauză - Mașina s-a stricat din cauza mecanicului. (din ce cauză? - din cauza mecanicului)
complement de agent - Mașina a fost reparată de către mecanic. (de către cine? - de către mecanic)
atribut substantival prepozițional - A studiat la școala de mecanici. (ce fel de școala - de mecanici)
Genitiv
atribut subtantival genitival - Soția mecanicului se numește Ionela. (a cui? - a mecanicului)
nume predicativ - Mașina este a mecanicului. (stă in acest caz din cauza articolului genitival „a”)
Dativ
complement indirect - Mecanicului i s-a făcut rău. (cui? - mecanicului)
Vocativ
Mecanicule, vino aici! (fără funcție sintactică)
