Am rugat 2 prieteni sa ma ajute la culesul piersicilor. Intr-o vara asa calduroasa, sa faci toata treaba singur nu era prea usor. Eram bucuroasa, intr-un fel, ca va trebui sa-mi ocup mainile cu ceva. Asa nu mai trebuia sa ma gandesc la faptul ca parintii mei m-au lasat singura la bunica toata vara. Sincer, nu pot sa inteleg ce a fost in capul lor! Bine, inteleg totusi o mica parte: au plecat in calatorie de afaceri.Dar, sa fim seriosi, nu e ca si cum mai am 10 ani si nu inteleg ceea ce adultii vorbesc. Acum, ca am crescut, am aflat ca de fapt calatoriile de afaceri nu constau doar in afaceri. Mare parte este,de fapt,timp liber. Deci, am inteles foarte bine de ce m-au lasat la bunica: locul in care ei merg este unul exotic si vor sa petreaca timp impreuna, fara un copil pe care sa trebuiasca sa-l dadaceasca.
Gandurile imi sunt spulberate de strigatul prietenilor mei. Au sosit, in sfarsit. Cei doi, frate si sora,sunt cei mai bun prieteni ai mei si alinarea mea atunci cand sunt lasata singura. Practic, ne aflam in aceeasi situatie: parintii lor sunt doctori, deci nu au prea mult timp sa se ocupe de ei, motiv pentru care au fost crescuti de o bona. Pot sa spun ca suntem un grup singuratic, dar suntem foarte uniti.
