De cele mai multe ori, dragostea adolescentina poate parea inceputul si sfarsitul,alfa si omega,yin si yang,dar ce cele mai multe ori relatiile se destrama si nimic din ce a fost nu mai este.Tinerii se aventureaza ,intra direct in trairi si sentimente mature,vor parca prin imitatie, sa preia sarcinile parintilor de familisti,dar totul la nivel de joaca,( pentru ca se plictisesc repede).Apar alte oferte tentante,e mai simplu sa traiesti inceputurile unei relatii (cuvinte mari,tandreturi,dulcegarii) ca mai apoi cand vezi ca sunt diferente sociale,materiale,de educatie de etnie sau mai stiu eu ce nepotriviri pe care, daca nu le observi tu ,le observa familia,prietenii etc.Si atunci abandonezi !Nu esti pregatit sa fii acelasi de la inceput,obosesti prea repede si arunci masca.Pe vremuri,parintii spuneau ca relatiile ca si casniciile erau a la long(de durata).Tinerii erau responsabili si nu plecau ,nu dadeau bir cu fugitii.Acum statistica arata ca si casniciile au intre 3-5 ani valailitate,asa ca dragostea adolescentina nu poate avea statornicie si trainicie.Aviz tinerilor:Dati-va timp!
