În aceasta doina ni se prezinta tristetea si singuratatea
codrului dar si a omului a carui inima si ganduri sunt triste din copilarie.La fel ca si codrul nu are mama,nici tata sau frati fiind singur pe lume.Omul îl încurajeaza si-l simte ca pe un frate.
Cred ca sugestiv pentru aceasta doina este si epitetul amarata (frunza) fiindca acest epitet ne transmite înca de la îceputul doinei
o suparare care ne va urmari în toata doina. Numai citind aceste cuvinte
poti creea ideea de fratie dintre om si natura.