O plimbare prin padure cu prietenii din satul bunicii
a fost o zi din vacanta mea.Ajungem cand soarele canta printre crengi iar falnicii copaci sunt îmbracati cu flori multicolore si frunze vezi.Pasarile zboara în vazduhul limpede ca lacrima,iarrba a prins colt fraged si nou ,se scutura din salcami o ploaie de miresme ,mugurasii dezmiedati de de soare încep a se umfla de bucuria sosirii primaveri.Nu peste mult timp soarele se cocoata sus si acolo întepeneste trimitand sageti de aur pe pamantul reavan.Trilurile prelungi anunta nesecata bucurie a pasarilor de a trai ,primele frunzulite se deschid spre lumina soarelui ca niste ochisori verzi, Gazele se trezesc la viata, paraiele primaverii curg cantand si scanteind , iar deodata ne apare în fata un ghemotoc de blanita de culoarea flacarii ,un capusor în care licareau ochisorii ca doua boabe de lacrimi cu botul umed si catifelat se furiseaza pe langa un copac si ne priveste curios,Era un iepuras,speriat de întalnirea cu noi, ne priveste îndelung parca ne-ar si zambi putin cand îi trece cumplita frica asteapta cateva momente face o saritura îsi azvarle picioarele în salturi îndraznete seavanta ca o sageata disparand ca o naluca în padurea cunoscuta de el.
Am mai fost în padure cu ani în urma dar acum am simtit acel sentiment de libertate de care în viata de zi cu zi nu prea ne lasa timp sa ne bucuram.
