La aeroport
Eram nerăbdător sa zbor.. Da, sa zbor! Ma aflam în "Aeroportul Henri Coandă" si asteptam cu entuziasm sa ma îmbarc în avionul ce ne aștepta pentru a ne duce la destinatia finala: Italia.
Aeroportul era gigantic. Eram ca o furnică printr-un mușuroi imens. Mii de persoane treceau pe langa mine grabindu-se la avion sau pur si simplu erau in cercetarea aeroportului până la decolare, la fel ca si mine. M-a uimit nespus ca un singur aeroport poate arată ca un mall, cu zeci de magazine din diverse domenii si mâncarea, mulltaaa mancarea, însă scumpă, mult prea scumpă. Cercetăm cu minuțiozitate locul deoarece ma aflam pentru prima data in aceasta ipostaza.
Vedeam avioanele ce așteptau cuminti pe pista, printr-un imens perete din sticla.
Era timpul sa ne urcam in avion si parca ma simteam putin nostalgic. Eram trist pentru ca nu am avut timpul destul pentru a vizita întregul aeroport dar m-am consolat cu ideea ca in Italia vom ateriza intr-altul, poate chiar mai mare si mai frumos.
