Intr-o alta lume un izvor al înțelepciunii era la marginea unui sat îndepărtat, unde putini oameni care știau a citi, dar o fata mică de statura mergea la izvorul înțelepciunii, biblioteca. Lumea spunea de ea ca era cea mai deșteapta ființa care locuia acolo, dar ea nu era de aceeași părere, mereu spunea ca o carte e mai deșteapta decât toți, dar spunând asta lumea o credea nebuna.
Intr-o zi când lumea muncea la canalul de lângă biblioteca, acest canal facut din lemn se rupese imediat făcând un copil sa fie luat de apa, dar fata noastră s-a dus repede si a luat o frânghie si a salvat-o
De atunci lumea nu mai credea despre ea ca e nebuna, si s-au apucat si aceștia sa învețe sa citească.
