într-adevăr te miri cand te gândești ca erai copil si aveai asa niste ganduri nazbatioase, amuzante, pline de fantezie. Ajungem sa crestem la un moment dat si incetam sa mai visam la basmele pe care mama ni le citea in fiecare seara. Te miri cand te gândești ca o perioada din viata ta ti-ai trait-o pe un tărâm atât de naiv, asa copilaresc si totusi asa de magic pentru mintea ta care zbura printre nori. acest tărâm iti va ramane in minte si in suflet toata viata deoarece este ca o flacara ce te tine unita de copilarie.
