citești textul până îl înțelegi, adică să poți să răspunzi la întrebarea 'Ce prezintă acest text?'să hotărăști care e tema poeziei și cum abordezi textul (unele poezii pot avea mai multe interpretări, trebuie să alegi una și să te ții de ea până la capăt).
Poezia e ca un fum. Dă-i formă!
Planul compunerii de exprimare a opiniei despre mesajul unei poezii:
Introducere:
În opinia mea/ Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei... de... este profund/emoționant/sensibil/înduioșător, textul punând in evidență... {scrii ceea ce transmite textul}. {Alte idei importante pe care le transmite poezia; tema textului; ipostaza eului liric; tipul de discurs liric}
Cuprins:
În primul rând/ Un prim argument îl reprezintă... {Dezvolți o parte din ideile notate în opinie; folosești citate din text și comentezi versuri; argumentele pot fi diverse, în funcție de tipul de text sau de ceea ce prezintă acesta}
În al doilea rând/ Un alt argument îl constituie {celelalte idei notate în opinie; trebuie să se regăsească mărcile subiectivității, sentimetele, ideile poetice, imaginar poetic, procedee de expresivitate.}
Concluzia:
În concluzie/ Prin urmare/ Așadar, poezia ... de... impresionează prin...
Se dă textul:
te rog beatrice să ne întâlnim
te rog şi n-ar trebui să te rog
mâine seară în steaua vega
îmbrăcat cu o haină albă simplă uşoară
fără cravată fără să-mi amintesc
versuri sau alte lucruri frumoase din naştere
simplu pe măsura hainei mele
voi coborî din tramvaiul 709
cu o flacără la butonieră
cu un pui de şopârlă în palmă
să mă poţi recunoaşte imediat
te rog beatrice te rog beatrice te rog
la ce oră omenească vei vrea
mâine seară în steaua vega
(Virgil Mazilescu, te rog beatrice să ne întâlnim)
Din punctul meu de vedere, mesajul poeziei citate pune în lumină un sentiment pur de iubire printr-o chemare, o rugăminte intensă a îndrăgostitului adresată iubitei. Tema poeziei este iubirea, iar ipostaza eului liric este aceea confesivă.
Un prim argument în sprijinul acestei afirmații îl reprezintă utilizarea monologului liric adresat care marchează adresarea directă a eului poetic. În acest sens evidențiem substantivul în vocativ Beatrice și verbul la persoana I te rog. Invitația este plină de gingășie și iubire, încă de la începutul poemului, idee sugerată de repetiția din prima strofă: te rog beatrice să ne întâlnim/ te rog şi n-ar trebui să te rog. Spațiul întâlnirii, la fel ca mijlocul de transport, este magic, steaua vega reprezentând un loc destinat numai împlinirii iubirii lor, o iubire neobișnuită, aproape nepământeană. Simetria discursului liric subliniază perseverența și dăruirea eului liric, deși ultimul vers exprimă o oarecare umbră de ezitare: te rog și n-ar trebui să te rog.
Un alt argument îl constituie pregătirile pe care eul liric le întreprinde înainte de întâlnire. Toate stau sub semnul simplității, al purificării (îmbrăcat cu o haină albă simplă uşoară / fără cravată fără să-mi amintesc/ versuri sau alte lucruri frumoase din naştere/ simplu pe măsura hainei mele), al schimbării (cu un pui de sopârlă în mână) și al pasiunii (cu o flacăra la buronieră). Utilizarea ingambamentului și lipsa rigorior referitoare la punctuație capătă aici semnificația eliberării eului liric de orice constrângere.
În concluzie, consider că poezia citată evidențiază emoțiile îndragostitului înaintea revederii iubitei.
