Eram la școală. Timpul parca nu mai trecea . A sosit vremea sa plecăm acasă. Pe drum a început să plouă,și nu după mult timp au început fulgerele și furtunile . Am ajuns la jumătatea drumului pana la casa mea iar cerul continua sa plângă. Într-un final am ajuns acasă și m-am uitat pe geam iar chipul mi-a rămas uimit: mii de culori se bazau pe cer de parcă niste unicorni si-au lăsat urma.Tabloul toamnei și-a lăsat amprenta pe fereastra mea
